Știința jocurilor de cuvinte
" Ludolingvistica, o ştiinţă relativ nouă, studiază jocurile de cuvinte în sine, precum şi particularităţile formale ale limbii. Se diferenţiază de enigmistică care se interesează de jocurile de cuvinte ca enigme, ca probleme care necesită o soluţie, o dezlegare. La noi, rolul ludolingvisticii a fost preluat în cea mai mare măsură tocmai de enigmistică, definită în dicţionarele uzuale drept „ştiinţa jocurilor distractive”. Totuşi, aria de acoperire a celor două domenii se suprapune doar parţial. Unele jocuri, cum ar fi rebusul sau careurile de cuvinte încrucişate, sunt enigmistice prin excelenţă. Anumite jocuri de cuvinte au fost preluate şi adaptate în cheie „enigmistică”. De pildă, calamburul enigmistic nu este acelaşi lucru cu calamburul obişnuit. Alte jocuri de cuvinte au fost „însuşite” de publicaţiile enigmistice, deşi ele nu sunt enigme propriu-zise, nu necesită o rezolvare, o dezlegare. Aici se numără încurcăturile de limbă sau propoziţiile palindromice. Pe de altă parte, există probleme enigmistice care nu se bazează pe litere sau cuvinte, cum ar fi desenul de rezolvat, labirinturile sau reconstituirea unor imagini. În sfârşit, unele jocuri de cuvinte ies din sfera de interes a enigmisticii, lipsind de obicei din revistele de specialitate. Amintim în acest sens reţelele de cuvinte, formulele mnemotehnice, tautonimele etc.
Ludolingvistica poate fi considerată în principal o ramură a lingvisticii, dar ea are tangenţe şi cu alte domenii – matematica, informatica sau literatura, printre altele."
Dr. Octavian Laiu‑Despău, Curiozităţi şi amuzamente ale limbii române – Introducere în ludolingvistică, Editura Brumar, Timișoara, 2012.
Iată și câteva exemple de astfel de "amuzamente" ale limbii române:
https://www.zonerama.com/Biblioteciineditedin/Photo/6289824/227893622
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu